പരിഭാഷ അദ്ധ്യായം കഹ്ഫ് - റൊമാനിയൻ വിവർത്തനം - Islam4ro.com - വിശുദ്ധ ഖുർആൻ വിജ്ഞാനകോശം

AL-KAHF

ആയത്ത്: 1

ٱلۡحَمۡدُ لِلَّهِ ٱلَّذِيٓ أَنزَلَ عَلَىٰ عَبۡدِهِ ٱلۡكِتَٰبَ وَلَمۡ يَجۡعَل لَّهُۥ عِوَجَاۜ

[Toată] Lauda [I se cuvinte] lui Allah care i-a pogorât robului Său [Mohammed] Cartea și nu a lăsat în ea nicio deviere,

ആയത്ത്: 2

قَيِّمٗا لِّيُنذِرَ بَأۡسٗا شَدِيدٗا مِّن لَّدُنۡهُ وَيُبَشِّرَ ٱلۡمُؤۡمِنِينَ ٱلَّذِينَ يَعۡمَلُونَ ٱلصَّٰلِحَٰتِ أَنَّ لَهُمۡ أَجۡرًا حَسَنٗا

[O Carte] dreaptă, ca să prevină despre o pedeapsă grea din partea Lui și să binevestească dreptcredincioșilor care împlinesc fapte bune că ei vor avea răsplată frumoasă [Paradisul]

ആയത്ത്: 3

مَّٰكِثِينَ فِيهِ أَبَدٗا

În care vor rămâne veșnic,

ആയത്ത്: 4

وَيُنذِرَ ٱلَّذِينَ قَالُواْ ٱتَّخَذَ ٱللَّهُ وَلَدٗا

Și pentru ca să-i prevină pe cei care au spus: „Allah Și-a luat un fiu.”

ആയത്ത്: 5

مَّا لَهُم بِهِۦ مِنۡ عِلۡمٖ وَلَا لِأٓبَآئِهِمۡۚ كَبُرَتۡ كَلِمَةٗ تَخۡرُجُ مِنۡ أَفۡوَٰهِهِمۡۚ إِن يَقُولُونَ إِلَّا كَذِبٗا

Nici ei și nici părinții lor nu au avut despre aceasta cunoștință^[1]. Ce cuvânt greu iese din gurile lor. Ei nu spun alta decât minciună.

[1] Nu ar fi putut știi despre ceva ce nu este adevărat

ആയത്ത്: 6

فَلَعَلَّكَ بَٰخِعٞ نَّفۡسَكَ عَلَىٰٓ ءَاثَٰرِهِمۡ إِن لَّمۡ يُؤۡمِنُواْ بِهَٰذَا ٱلۡحَدِيثِ أَسَفًا

Poate că tu [Mohammed] te vei tulbura de moarte, din pricina întristării, pentru că ei nu cred în acest Mesaj.

ആയത്ത്: 7

إِنَّا جَعَلۡنَا مَا عَلَى ٱلۡأَرۡضِ زِينَةٗ لَّهَا لِنَبۡلُوَهُمۡ أَيُّهُمۡ أَحۡسَنُ عَمَلٗا

Noi am făcut ceea ce se află pe pământ podoabă pentru el, pentru a-i încerca [pe oameni și a ști] care dintre ei săvârșesc cele mai bune fapte.

ആയത്ത്: 8

وَإِنَّا لَجَٰعِلُونَ مَا عَلَيۡهَا صَعِيدٗا جُرُزًا

Și, cu adevărat, Noi vom preschimba ceea ce se află pe el într-o țărână stearpă.

ആയത്ത്: 9

أَمۡ حَسِبۡتَ أَنَّ أَصۡحَٰبَ ٱلۡكَهۡفِ وَٱلرَّقِيمِ كَانُواْ مِنۡ ءَايَٰتِنَا عَجَبًا

Oare crezi tu că oamenii din Peșteră și Ar-Raqim au fost dintre semnele Noastre cele mai minunate?

ആയത്ത്: 10

إِذۡ أَوَى ٱلۡفِتۡيَةُ إِلَى ٱلۡكَهۡفِ فَقَالُواْ رَبَّنَآ ءَاتِنَا مِن لَّدُنكَ رَحۡمَةٗ وَهَيِّئۡ لَنَا مِنۡ أَمۡرِنَا رَشَدٗا

[Spune] când s-au adăpostit în peșteră, tinerii au spus astfel: „Doamne, dă-ne nouă Îndurare de la Tine și orânduiește-ne nouă lucrurile noastre așa cum este drept.”

ആയത്ത്: 11

فَضَرَبۡنَا عَلَىٰٓ ءَاذَانِهِمۡ فِي ٱلۡكَهۡفِ سِنِينَ عَدَدٗا

Și am tras Noi peste urechile lor [un văl de somn], în Peșteră, pentru vreme de mulți ani.

ആയത്ത്: 12

ثُمَّ بَعَثۡنَٰهُمۡ لِنَعۡلَمَ أَيُّ ٱلۡحِزۡبَيۡنِ أَحۡصَىٰ لِمَا لَبِثُوٓاْ أَمَدٗا

Apoi i-am trezit Noi, pentru a face cunoscut care din cele două cete au socotit cât timp au rămas ei acolo.

ആയത്ത്: 13

نَّحۡنُ نَقُصُّ عَلَيۡكَ نَبَأَهُم بِٱلۡحَقِّۚ إِنَّهُمۡ فِتۡيَةٌ ءَامَنُواْ بِرَبِّهِمۡ وَزِدۡنَٰهُمۡ هُدٗى

Noi îți povestim ție [o, Mohammed] istoria lor cu adevărat. Cu adevărat, ei au fost niște tineri care au crezut în Domnul lor, iar Noi le-am sporit buna lor Călăuzire.

ആയത്ത്: 14

وَرَبَطۡنَا عَلَىٰ قُلُوبِهِمۡ إِذۡ قَامُواْ فَقَالُواْ رَبُّنَا رَبُّ ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلۡأَرۡضِ لَن نَّدۡعُوَاْ مِن دُونِهِۦٓ إِلَٰهٗاۖ لَّقَدۡ قُلۡنَآ إِذٗا شَطَطًا

Le-am întărit Noi, așadar inimile, când ei s-au ridicat și au spus: „Domnul nostru este Stăpânul Cerurilor și a Pământului. Noi nu vom chema niciodată un alt Dumnezeu în afară de El, căci, dacă am face aceasta, noi am rosti o nelegiuire.”

ആയത്ത്: 15

هَٰٓؤُلَآءِ قَوۡمُنَا ٱتَّخَذُواْ مِن دُونِهِۦٓ ءَالِهَةٗۖ لَّوۡلَا يَأۡتُونَ عَلَيۡهِم بِسُلۡطَٰنِۭ بَيِّنٖۖ فَمَنۡ أَظۡلَمُ مِمَّنِ ٱفۡتَرَىٰ عَلَى ٱللَّهِ كَذِبٗا

Aceștia sunt neamul nostru care au luat alți dumnezei în locul Lui! De ce nu au adus ei dovadă limpede asupra lor? Și cine este mai nelegiuit decât cel care plăsmuiește minciună despre Allah?

ആയത്ത്: 16

وَإِذِ ٱعۡتَزَلۡتُمُوهُمۡ وَمَا يَعۡبُدُونَ إِلَّا ٱللَّهَ فَأۡوُۥٓاْ إِلَى ٱلۡكَهۡفِ يَنشُرۡ لَكُمۡ رَبُّكُم مِّن رَّحۡمَتِهِۦ وَيُهَيِّئۡ لَكُم مِّنۡ أَمۡرِكُم مِّرۡفَقٗا

[Tinerii și-au spus unul altuia:] „Iar când vă depărtați voi de la ei și de cei pe care ei îi adoră, în afară de Allah, adăpostiți-vă în peșteră! Domnul vostru va întinde Mila Sa asupra voastră și vă va orândui lucrurile voastre în liniște și tihnă."

ആയത്ത്: 17

۞ وَتَرَى ٱلشَّمۡسَ إِذَا طَلَعَت تَّزَٰوَرُ عَن كَهۡفِهِمۡ ذَاتَ ٱلۡيَمِينِ وَإِذَا غَرَبَت تَّقۡرِضُهُمۡ ذَاتَ ٱلشِّمَالِ وَهُمۡ فِي فَجۡوَةٖ مِّنۡهُۚ ذَٰلِكَ مِنۡ ءَايَٰتِ ٱللَّهِۗ مَن يَهۡدِ ٱللَّهُ فَهُوَ ٱلۡمُهۡتَدِۖ وَمَن يُضۡلِلۡ فَلَن تَجِدَ لَهُۥ وَلِيّٗا مُّرۡشِدٗا

Și [dacă ai fi fost prezent] puteai vedea Soarele, când răsărea, cum se îndepărta de la peștera lor către dreapta, iar când apunea, trecea departe la stânga lor, în vreme ce ei stăteau într-un loc întins din ea. Aceasta este una din Minunile lui Allah. Cel pe care îl călăuzește Allah este bine călăuzit, iar celui pe care El îl duce în rătăcire tu nu-i vei găsi niciun ocrotitor călăuzitor.

ആയത്ത്: 18

وَتَحۡسَبُهُمۡ أَيۡقَاظٗا وَهُمۡ رُقُودٞۚ وَنُقَلِّبُهُمۡ ذَاتَ ٱلۡيَمِينِ وَذَاتَ ٱلشِّمَالِۖ وَكَلۡبُهُم بَٰسِطٞ ذِرَاعَيۡهِ بِٱلۡوَصِيدِۚ لَوِ ٱطَّلَعۡتَ عَلَيۡهِمۡ لَوَلَّيۡتَ مِنۡهُمۡ فِرَارٗا وَلَمُلِئۡتَ مِنۡهُمۡ رُعۡبٗا

Ai fi crezut că sunt treji, în vreme ce ei dormeau și Noi îi întorceam pe partea dreaptă și pe partea stângă, iar câinele lor stătea cu labele întinse la intrare. Dacă i-ai fi văzut, te-ai fi întors și ai fi luat-o la fugă, plin de spaimă.

ആയത്ത്: 19

وَكَذَٰلِكَ بَعَثۡنَٰهُمۡ لِيَتَسَآءَلُواْ بَيۡنَهُمۡۚ قَالَ قَآئِلٞ مِّنۡهُمۡ كَمۡ لَبِثۡتُمۡۖ قَالُواْ لَبِثۡنَا يَوۡمًا أَوۡ بَعۡضَ يَوۡمٖۚ قَالُواْ رَبُّكُمۡ أَعۡلَمُ بِمَا لَبِثۡتُمۡ فَٱبۡعَثُوٓاْ أَحَدَكُم بِوَرِقِكُمۡ هَٰذِهِۦٓ إِلَى ٱلۡمَدِينَةِ فَلۡيَنظُرۡ أَيُّهَآ أَزۡكَىٰ طَعَامٗا فَلۡيَأۡتِكُم بِرِزۡقٖ مِّنۡهُ وَلۡيَتَلَطَّفۡ وَلَا يُشۡعِرَنَّ بِكُمۡ أَحَدًا

Tot astfel i-am trezit Noi, ca să se întrebe laolaltă. Și a întrebat unul dintre ei: „Cât timp ați petrecut [aici]?” Și au răspuns ei: „Am petrecut o zi sau mai puțin de o zi!” [Alții] au spus: „Domnul vostru Știe mai bine cât timp ați petrecut. Trimiteți-l pe unul dintre voi cu bănuții ăștia [de argint] ai voștri în oraș, ca să vadă care este cea mai curată mâncare și să vă aducă ceva hrană de ei. Dar el să fie prudent și să nu dea nimănui de înțeles despre voi.

ആയത്ത്: 20

إِنَّهُمۡ إِن يَظۡهَرُواْ عَلَيۡكُمۡ يَرۡجُمُوكُمۡ أَوۡ يُعِيدُوكُمۡ فِي مِلَّتِهِمۡ وَلَن تُفۡلِحُوٓاْ إِذًا أَبَدٗا

Cu adevărat ei, dacă vor afla de voi, vă vor ucide cu pietre sau vă vor aduce înapoi la religia lor și nu veți mai izbândi, atunci niciodată.”

ആയത്ത്: 21

وَكَذَٰلِكَ أَعۡثَرۡنَا عَلَيۡهِمۡ لِيَعۡلَمُوٓاْ أَنَّ وَعۡدَ ٱللَّهِ حَقّٞ وَأَنَّ ٱلسَّاعَةَ لَا رَيۡبَ فِيهَآ إِذۡ يَتَنَٰزَعُونَ بَيۡنَهُمۡ أَمۡرَهُمۡۖ فَقَالُواْ ٱبۡنُواْ عَلَيۡهِم بُنۡيَٰنٗاۖ رَّبُّهُمۡ أَعۡلَمُ بِهِمۡۚ قَالَ ٱلَّذِينَ غَلَبُواْ عَلَىٰٓ أَمۡرِهِمۡ لَنَتَّخِذَنَّ عَلَيۡهِم مَّسۡجِدٗا

Și astfel am lăsat Noi să fie descoperiți, pentru ca ei să știe că făgăduința lui Allah este adevăr și că nu este nicio îndoială asupra Ceasului. Și când se certau ei^[2] în privința întâmplării lor, au spus [unii]: „Înălțați peste ei o zidire! Domnul lor Știe mai bine ce-i cu ei.” Dar cei care au ieșit biruitori în această pricină au spus: „Să zidim deasupra lor un loc de rugăciune.”

[2] Oamenii cetății

ആയത്ത്: 22

سَيَقُولُونَ ثَلَٰثَةٞ رَّابِعُهُمۡ كَلۡبُهُمۡ وَيَقُولُونَ خَمۡسَةٞ سَادِسُهُمۡ كَلۡبُهُمۡ رَجۡمَۢا بِٱلۡغَيۡبِۖ وَيَقُولُونَ سَبۡعَةٞ وَثَامِنُهُمۡ كَلۡبُهُمۡۚ قُل رَّبِّيٓ أَعۡلَمُ بِعِدَّتِهِم مَّا يَعۡلَمُهُمۡ إِلَّا قَلِيلٞۗ فَلَا تُمَارِ فِيهِمۡ إِلَّا مِرَآءٗ ظَٰهِرٗا وَلَا تَسۡتَفۡتِ فِيهِم مِّنۡهُمۡ أَحَدٗا

Ei [oamenii] vor spune că ei au fost trei, iar al patrulea era câinele lor”. [Iar alții] vor spune: „[Au fost ei] cinci, iar al șaselea era câinele lor", făcând presupuneri. Și vor zice [alții]: [Au fost] șapte și al optulea era câinele lor”. Spune: „Domnul meu Știe mai bine numărul lor și nu sunt decât puțini cei care îi cunosc pe ei și nu discuta asupra [numărului] lor, decât numai dacă ești sigur și nu întreba pe nimeni dintre ei despre ei [despre adormiți]!

ആയത്ത്: 23

وَلَا تَقُولَنَّ لِشَاْيۡءٍ إِنِّي فَاعِلٞ ذَٰلِكَ غَدًا

Și nu spune [niciodată] în privința unui lucru: „Cu adevărat, eu voi face asta mâine”,

ആയത്ത്: 24

إِلَّآ أَن يَشَآءَ ٱللَّهُۚ وَٱذۡكُر رَّبَّكَ إِذَا نَسِيتَ وَقُلۡ عَسَىٰٓ أَن يَهۡدِيَنِ رَبِّي لِأَقۡرَبَ مِنۡ هَٰذَا رَشَدٗا

Decât [adăugând]: „Dacă Voiește Allah.” Și pomenește-L pe Domnul tău, dacă uiți și spune: „Poate mă va călăuzi Domnul meu către o dovadă mai puternică decât aceasta, [pentru profeția mea]”.

ആയത്ത്: 25

وَلَبِثُواْ فِي كَهۡفِهِمۡ ثَلَٰثَ مِاْئَةٖ سِنِينَ وَٱزۡدَادُواْ تِسۡعٗا

Au rămas ei în peștera lor trei sute de ani și încă nouă^[3].

[3] Conform calendarului lunar

ആയത്ത്: 26

قُلِ ٱللَّهُ أَعۡلَمُ بِمَا لَبِثُواْۖ لَهُۥ غَيۡبُ ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلۡأَرۡضِۖ أَبۡصِرۡ بِهِۦ وَأَسۡمِعۡۚ مَا لَهُم مِّن دُونِهِۦ مِن وَلِيّٖ وَلَا يُشۡرِكُ فِي حُكۡمِهِۦٓ أَحَدٗا

Spune: „Allah Știe mai bine cât au rămas ei acolo. Ale Lui sunt cele neștiute din Ceruri și de pe Pământ! Cât de bine Vede El și cât de bine Aude El [totul]. Ei nu au niciun ocrotitor afară de El și El nu are niciun asociat în Legiuirea Lui!"

ആയത്ത്: 27

وَٱتۡلُ مَآ أُوحِيَ إِلَيۡكَ مِن كِتَابِ رَبِّكَۖ لَا مُبَدِّلَ لِكَلِمَٰتِهِۦ وَلَن تَجِدَ مِن دُونِهِۦ مُلۡتَحَدٗا

Și recită [o, Mohammed] ceea ce ți-a fost revelat din Cartea Domnului tău. Nimeni nu poate schimba Cuvintele Sale și tu nu vei afla în afară de El adăpost.

ആയത്ത്: 28

وَٱصۡبِرۡ نَفۡسَكَ مَعَ ٱلَّذِينَ يَدۡعُونَ رَبَّهُم بِٱلۡغَدَوٰةِ وَٱلۡعَشِيِّ يُرِيدُونَ وَجۡهَهُۥۖ وَلَا تَعۡدُ عَيۡنَاكَ عَنۡهُمۡ تُرِيدُ زِينَةَ ٱلۡحَيَوٰةِ ٱلدُّنۡيَاۖ وَلَا تُطِعۡ مَنۡ أَغۡفَلۡنَا قَلۡبَهُۥ عَن ذِكۡرِنَا وَٱتَّبَعَ هَوَىٰهُ وَكَانَ أَمۡرُهُۥ فُرُطٗا

Și fii răbdător împreună cu cei care-L cheamă pe Domnul lor dimineața și seara, dorind Fața Sa. Și nu întoarce ochii tăi [pentru alții] de la ei, râvnind la podoaba vieții din această lume și nu te supune aceluia căruia i-am făcut inima nepăsătoare față de Pomenirea Noastră, care urmează poftei sale și ale cărui fapte sunt în deșert^[4].

[4] Sau „în exces”, trecând peste limitele lui Allah

ആയത്ത്: 29

وَقُلِ ٱلۡحَقُّ مِن رَّبِّكُمۡۖ فَمَن شَآءَ فَلۡيُؤۡمِن وَمَن شَآءَ فَلۡيَكۡفُرۡۚ إِنَّآ أَعۡتَدۡنَا لِلظَّٰلِمِينَ نَارًا أَحَاطَ بِهِمۡ سُرَادِقُهَاۚ وَإِن يَسۡتَغِيثُواْ يُغَاثُواْ بِمَآءٖ كَٱلۡمُهۡلِ يَشۡوِي ٱلۡوُجُوهَۚ بِئۡسَ ٱلشَّرَابُ وَسَآءَتۡ مُرۡتَفَقًا

Spune: „Adevărul vine de la Domnul vostru, iar cine voiește să creadă și cine voiește să nu creadă.” Cu adevărat, Noi am pregătit pentru nelegiuiți un Foc ale cărui [flăcări] îi înconjoară din toate părțile, iar atunci când vor cere ei ajutor, li se va veni lor în ajutor cu o apă ca fierul topit, ce le va arde fețele. Cumplită băutură și cumplit sălaș.

ആയത്ത്: 30

إِنَّ ٱلَّذِينَ ءَامَنُواْ وَعَمِلُواْ ٱلصَّٰلِحَٰتِ إِنَّا لَا نُضِيعُ أَجۡرَ مَنۡ أَحۡسَنَ عَمَلًا

Cu adevărat, cei care cred și împlinesc fapte bune, [să știe că] Noi nu lăsăm să se piardă răsplata celui care săvârșește fapte bune.

ആയത്ത്: 31

أُوْلَٰٓئِكَ لَهُمۡ جَنَّٰتُ عَدۡنٖ تَجۡرِي مِن تَحۡتِهِمُ ٱلۡأَنۡهَٰرُ يُحَلَّوۡنَ فِيهَا مِنۡ أَسَاوِرَ مِن ذَهَبٖ وَيَلۡبَسُونَ ثِيَابًا خُضۡرٗا مِّن سُندُسٖ وَإِسۡتَبۡرَقٖ مُّتَّكِـِٔينَ فِيهَا عَلَى ٱلۡأَرَآئِكِۚ نِعۡمَ ٱلثَّوَابُ وَحَسُنَتۡ مُرۡتَفَقٗا

Aceia vor avea parte de grădinile pentru sălaș [Eden], pe sub care trec pâraie. Se vor împodobi în ele cu brățări de aur și vor îmbrăca straie verzi din mătase și brocart, rezemându-se [îmbrăcați] în ele pe divane. Minunată este răsplata și minunat este sălașul.

ആയത്ത്: 32

۞ وَٱضۡرِبۡ لَهُم مَّثَلٗا رَّجُلَيۡنِ جَعَلۡنَا لِأَحَدِهِمَا جَنَّتَيۡنِ مِنۡ أَعۡنَٰبٖ وَحَفَفۡنَٰهُمَا بِنَخۡلٖ وَجَعَلۡنَا بَيۡنَهُمَا زَرۡعٗا

Spune-le lor exemplul a doi bărbați: Noi i-am dat unuia dintre ei două grădini cu viță de vie, pe care le-am împrejmuit cu palmieri de curmale, iar între ele am făcut ogoare verzi.

ആയത്ത്: 33

كِلۡتَا ٱلۡجَنَّتَيۡنِ ءَاتَتۡ أُكُلَهَا وَلَمۡ تَظۡلِم مِّنۡهُ شَيۡـٔٗاۚ وَفَجَّرۡنَا خِلَٰلَهُمَا نَهَرٗا

Amândouă grădinile au dat roadele lor și nu i-a lipsit lui nimic. Și Noi am făcut să curgă prin mijlocul lor un pârâu.

ആയത്ത്: 34

وَكَانَ لَهُۥ ثَمَرٞ فَقَالَ لِصَٰحِبِهِۦ وَهُوَ يُحَاوِرُهُۥٓ أَنَا۠ أَكۡثَرُ مِنكَ مَالٗا وَأَعَزُّ نَفَرٗا

Și a avut el și alte roade și i-a zis semenului său, când stătea de vorbă cu el: „Eu am mai multă avere decât tine și sunt mai puternic, [căci am] mai mulți sprijinitori.”

ആയത്ത്: 35

وَدَخَلَ جَنَّتَهُۥ وَهُوَ ظَالِمٞ لِّنَفۡسِهِۦ قَالَ مَآ أَظُنُّ أَن تَبِيدَ هَٰذِهِۦٓ أَبَدٗا

A intrat în grădina lui, păcătuind față de sine însuși [prin necredința sa] și a spus: „Nu cred că aceasta va pieri vreodată ^[5]-

[5] Mândru și nerecunoscător lui Allah

ആയത്ത്: 36

وَمَآ أَظُنُّ ٱلسَّاعَةَ قَآئِمَةٗ وَلَئِن رُّدِدتُّ إِلَىٰ رَبِّي لَأَجِدَنَّ خَيۡرٗا مِّنۡهَا مُنقَلَبٗا

Și nu cred că Ceasul va veni. Iar de voi fi adus la Domnul meu, voi găsi [loc] și mai bun decât ea, în schimb.”

ആയത്ത്: 37

قَالَ لَهُۥ صَاحِبُهُۥ وَهُوَ يُحَاوِرُهُۥٓ أَكَفَرۡتَ بِٱلَّذِي خَلَقَكَ مِن تُرَابٖ ثُمَّ مِن نُّطۡفَةٖ ثُمَّ سَوَّىٰكَ رَجُلٗا

Și i-a zis semenul său, stând de vorbă cu el: „Nu crezi tu în Cel care te-a creat pe tine din țărână, apoi dintr-o picătură și la urmă ți-a dat ție chip de bărbat?

ആയത്ത്: 38

لَّٰكِنَّا۠ هُوَ ٱللَّهُ رَبِّي وَلَآ أُشۡرِكُ بِرَبِّيٓ أَحَدٗا

În ce mă privește, Allah este Domnul meu și nu-I fac Domnului meu pe nimeni asociat”.

ആയത്ത്: 39

وَلَوۡلَآ إِذۡ دَخَلۡتَ جَنَّتَكَ قُلۡتَ مَا شَآءَ ٱللَّهُ لَا قُوَّةَ إِلَّا بِٱللَّهِۚ إِن تَرَنِ أَنَا۠ أَقَلَّ مِنكَ مَالٗا وَوَلَدٗا

Și de ce când ai intrat în grădina ta n-ai spus: „Ce Voiește Allah [se împlinește]! Nu este Putere decât numai la Allah!” Iar dacă mă vezi pe mine cu mai puțină avere și cu mai puțini copii decât tine,

ആയത്ത്: 40

فَعَسَىٰ رَبِّيٓ أَن يُؤۡتِيَنِ خَيۡرٗا مِّن جَنَّتِكَ وَيُرۡسِلَ عَلَيۡهَا حُسۡبَانٗا مِّنَ ٱلسَّمَآءِ فَتُصۡبِحَ صَعِيدٗا زَلَقًا

S-ar putea întâmpla ca Domnul meu să-mi dea ceva mai bun decât grădina ta și să trimită asupra ei nenorocire din Cer, încât să devină un pământ lunecos,

ആയത്ത്: 41

أَوۡ يُصۡبِحَ مَآؤُهَا غَوۡرٗا فَلَن تَسۡتَطِيعَ لَهُۥ طَلَبٗا

Sau apa ei să se ducă așa de adânc, încât n-o s-o mai poți scoate.”

ആയത്ത്: 42

وَأُحِيطَ بِثَمَرِهِۦ فَأَصۡبَحَ يُقَلِّبُ كَفَّيۡهِ عَلَىٰ مَآ أَنفَقَ فِيهَا وَهِيَ خَاوِيَةٌ عَلَىٰ عُرُوشِهَا وَيَقُولُ يَٰلَيۡتَنِي لَمۡ أُشۡرِكۡ بِرَبِّيٓ أَحَدٗا

Și roadele lui au fost înconjurate [de distrugere], iar el a rămas frângându-și mâinile [cu mâhnire] pentru ceea ce cheltuise pentru ea și [via] era distrusă cu totul pe proptelele ei. Și atunci a zis el: „Ce bine ar fi fost dacă eu nu-I făceam Domnului meu niciun asociat.”^[6]

[6] Și-a atribuit prosperitatea lui însuși și nu lui Allah și nu a crezut în Judecata Vieții de Apoi

ആയത്ത്: 43

وَلَمۡ تَكُن لَّهُۥ فِئَةٞ يَنصُرُونَهُۥ مِن دُونِ ٱللَّهِ وَمَا كَانَ مُنتَصِرًا

Și n-a avut el nicio ceată care să-l ajute împotriva [pedepsei] lui Allah și nici el însuși nu și-a putut fi de niciun ajutor.

ആയത്ത്: 44

هُنَالِكَ ٱلۡوَلَٰيَةُ لِلَّهِ ٱلۡحَقِّۚ هُوَ خَيۡرٞ ثَوَابٗا وَخَيۡرٌ عُقۡبٗا

Acolo ocrotirea vine numai de la Allah, [Ocrotitorul] Adevărat. El dă cea mai bună răsplată și urmarea cea mai bună.

ആയത്ത്: 45

وَٱضۡرِبۡ لَهُم مَّثَلَ ٱلۡحَيَوٰةِ ٱلدُّنۡيَا كَمَآءٍ أَنزَلۡنَٰهُ مِنَ ٱلسَّمَآءِ فَٱخۡتَلَطَ بِهِۦ نَبَاتُ ٱلۡأَرۡضِ فَأَصۡبَحَ هَشِيمٗا تَذۡرُوهُ ٱلرِّيَٰحُۗ وَكَانَ ٱللَّهُ عَلَىٰ كُلِّ شَيۡءٖ مُّقۡتَدِرًا

Și dă-le lor exemplul vieții lumești. Ea este asemenea apei pe care Noi o trimitem din Cer și se amestecă plantele pământului cu ea, apoi se transformă ele în fân uscat pe care-l împrăștie vântul. Iar Allah este cu Putere asupra tuturor lucrurilor.

ആയത്ത്: 46

ٱلۡمَالُ وَٱلۡبَنُونَ زِينَةُ ٱلۡحَيَوٰةِ ٱلدُّنۡيَاۖ وَٱلۡبَٰقِيَٰتُ ٱلصَّٰلِحَٰتُ خَيۡرٌ عِندَ رَبِّكَ ثَوَابٗا وَخَيۡرٌ أَمَلٗا

Averea și copiii sunt podoaba vieții celei lumești, însă [lucrurile] care rămân sunt faptele bune ce vor avea răsplată mai bună la Domnul tău și mai dătătoare de nădejde vor fi ele.

ആയത്ത്: 47

وَيَوۡمَ نُسَيِّرُ ٱلۡجِبَالَ وَتَرَى ٱلۡأَرۡضَ بَارِزَةٗ وَحَشَرۡنَٰهُمۡ فَلَمۡ نُغَادِرۡ مِنۡهُمۡ أَحَدٗا

Și [avertizează] de o Zi când Noi vom face să plece munții din loc și vei vedea Pământul neted^[7] și-i vom aduna pe toți, fără să lăsăm pe niciunul dintre ei.

[7] Neted și expus

ആയത്ത്: 48

وَعُرِضُواْ عَلَىٰ رَبِّكَ صَفّٗا لَّقَدۡ جِئۡتُمُونَا كَمَا خَلَقۡنَٰكُمۡ أَوَّلَ مَرَّةِۭۚ بَلۡ زَعَمۡتُمۡ أَلَّن نَّجۡعَلَ لَكُم مَّوۡعِدٗا

Și ei vor fi așezați dinaintea Domnului tău în rând [și El va spune]: „Iată că ați venit la Noi precum v-am creat pe voi dintru întâi, cu toate că ați pretins că Noi nu vom împlini Făgăduința Noastră.”

ആയത്ത്: 49

وَوُضِعَ ٱلۡكِتَٰبُ فَتَرَى ٱلۡمُجۡرِمِينَ مُشۡفِقِينَ مِمَّا فِيهِ وَيَقُولُونَ يَٰوَيۡلَتَنَا مَالِ هَٰذَا ٱلۡكِتَٰبِ لَا يُغَادِرُ صَغِيرَةٗ وَلَا كَبِيرَةً إِلَّآ أَحۡصَىٰهَاۚ وَوَجَدُواْ مَا عَمِلُواْ حَاضِرٗاۗ وَلَا يَظۡلِمُ رَبُّكَ أَحَدٗا

Și cartea [fiecăruia] va fi pusă dinaintea [lui cu faptele sale] și îi vei vedea pe păcătoși înfricoșați de ceea ce se află în ea. Și vor grăi ei: „Vai nouă! Ce-i cu această carte care nu a lăsat nimic nepomenit, nici cel mai mic, nici cel mai mare păcat?” Și ei vor afla dinaintea lor tot ceea ce au săvârșit și nu-l va nedreptăți Domnul tău pe niciunul.

ആയത്ത്: 50

وَإِذۡ قُلۡنَا لِلۡمَلَٰٓئِكَةِ ٱسۡجُدُواْ لِأٓدَمَ فَسَجَدُوٓاْ إِلَّآ إِبۡلِيسَ كَانَ مِنَ ٱلۡجِنِّ فَفَسَقَ عَنۡ أَمۡرِ رَبِّهِۦٓۗ أَفَتَتَّخِذُونَهُۥ وَذُرِّيَّتَهُۥٓ أَوۡلِيَآءَ مِن دُونِي وَهُمۡ لَكُمۡ عَدُوُّۢۚ بِئۡسَ لِلظَّٰلِمِينَ بَدَلٗا

Și [spune] când Noi le-am spus Îngerilor: „Prosternați-vă dinaintea lui Adam” și s-au prosternat ei, afară de Iblis care era dintre djinni și nu s-a supus Poruncii Domnului său. Îi luați voi pe el și pe urmașii lui drept ocrotitori în locul Meu, când ei vă sunt vouă dușmani? Acesta este rău schimb pentru nelegiuiți.

ആയത്ത്: 51

۞ مَّآ أَشۡهَدتُّهُمۡ خَلۡقَ ٱلسَّمَٰوَٰتِ وَٱلۡأَرۡضِ وَلَا خَلۡقَ أَنفُسِهِمۡ وَمَا كُنتُ مُتَّخِذَ ٱلۡمُضِلِّينَ عَضُدٗا

Eu nu i-am luat ca martori la crearea Cerurilor și a Pământului și nici la crearea lor înșiși, căci Eu nu i-am luat pe cei care amăgesc spre rătăcire ca susținători.

ആയത്ത്: 52

وَيَوۡمَ يَقُولُ نَادُواْ شُرَكَآءِيَ ٱلَّذِينَ زَعَمۡتُمۡ فَدَعَوۡهُمۡ فَلَمۡ يَسۡتَجِيبُواْ لَهُمۡ وَجَعَلۡنَا بَيۡنَهُم مَّوۡبِقٗا

Și [avertizează] de o Zi când El va spune: „Chemați-i voi pe aceia care ați pretins că sunt asociații Mei.” Și-i vor chema, însă ei nu le vor răspunde și Noi vom pune între ei un loc de pierzare.

ആയത്ത്: 53

وَرَءَا ٱلۡمُجۡرِمُونَ ٱلنَّارَ فَظَنُّوٓاْ أَنَّهُم مُّوَاقِعُوهَا وَلَمۡ يَجِدُواْ عَنۡهَا مَصۡرِفٗا

Nelegiuiții vor vedea focul și vor ști că vor intra în el, dar nu vor afla scăpare de el.

ആയത്ത്: 54

وَلَقَدۡ صَرَّفۡنَا فِي هَٰذَا ٱلۡقُرۡءَانِ لِلنَّاسِ مِن كُلِّ مَثَلٖۚ وَكَانَ ٱلۡإِنسَٰنُ أَكۡثَرَ شَيۡءٖ جَدَلٗا

Noi tâlcuim în acest Coran tot felul de pilde pentru oameni, însă omul este cel mai certăreț [dintre toate ființele].

ആയത്ത്: 55

وَمَا مَنَعَ ٱلنَّاسَ أَن يُؤۡمِنُوٓاْ إِذۡ جَآءَهُمُ ٱلۡهُدَىٰ وَيَسۡتَغۡفِرُواْ رَبَّهُمۡ إِلَّآ أَن تَأۡتِيَهُمۡ سُنَّةُ ٱلۡأَوَّلِينَ أَوۡ يَأۡتِيَهُمُ ٱلۡعَذَابُ قُبُلٗا

Și nu îi împiedică pe oameni să creadă, după ce le-a venit călăuzirea, și să ceară iertare Domnului lor, decât că ei vor trebui să afle soarta înaintașilor^[8] sau să se afle față în față cu chinul.

[8] Care au negat Adevărul adus de Mesagerii lui Allah

ആയത്ത്: 56

وَمَا نُرۡسِلُ ٱلۡمُرۡسَلِينَ إِلَّا مُبَشِّرِينَ وَمُنذِرِينَۚ وَيُجَٰدِلُ ٱلَّذِينَ كَفَرُواْ بِٱلۡبَٰطِلِ لِيُدۡحِضُواْ بِهِ ٱلۡحَقَّۖ وَٱتَّخَذُوٓاْ ءَايَٰتِي وَمَآ أُنذِرُواْ هُزُوٗا

Iar Noi nu trimitem Profeți decât ca vestitori de bine și ca prevenitori, însă cei care nu cred, se ceartă, [venind cu temeiuri deșarte, încercând] să tăgăduiască Adevărul și iau în derâdere Versetele Mele și cele cu care au fost preveniți.

ആയത്ത്: 57

وَمَنۡ أَظۡلَمُ مِمَّن ذُكِّرَ بِـَٔايَٰتِ رَبِّهِۦ فَأَعۡرَضَ عَنۡهَا وَنَسِيَ مَا قَدَّمَتۡ يَدَاهُۚ إِنَّا جَعَلۡنَا عَلَىٰ قُلُوبِهِمۡ أَكِنَّةً أَن يَفۡقَهُوهُ وَفِيٓ ءَاذَانِهِمۡ وَقۡرٗاۖ وَإِن تَدۡعُهُمۡ إِلَى ٱلۡهُدَىٰ فَلَن يَهۡتَدُوٓاْ إِذًا أَبَدٗا

Și cine este mai nelegiuit decât acela căruia i s-au vestit Versetele Domnului său, însă el le întoarce spatele și uită ce au săvârșit mâinile lui mai înainte? Noi am pus peste inimile lor acoperăminte, ca să nu-l înțeleagă și în urechile lor o greutate. Chiar dacă tu îi vei chema spre calea cea bună, ei nu vor putea - așadar - să fie niciodată bine călăuziți.

ആയത്ത്: 58

وَرَبُّكَ ٱلۡغَفُورُ ذُو ٱلرَّحۡمَةِۖ لَوۡ يُؤَاخِذُهُم بِمَا كَسَبُواْ لَعَجَّلَ لَهُمُ ٱلۡعَذَابَۚ بَل لَّهُم مَّوۡعِدٞ لَّن يَجِدُواْ مِن دُونِهِۦ مَوۡئِلٗا

Domnul tău este Al-Ghafur [Iertător] și Dătător de Îndurare. Dacă ar voi El să-i piardă pentru ceea ce ei au agonisit, le-ar grăbi lor osânda, însă ei au un soroc și nu vor afla adăpost de el.

ആയത്ത്: 59

وَتِلۡكَ ٱلۡقُرَىٰٓ أَهۡلَكۡنَٰهُمۡ لَمَّا ظَلَمُواْ وَجَعَلۡنَا لِمَهۡلِكِهِم مَّوۡعِدٗا

Și am nimicit Noi acele cetăți ^[9] pentru că [popoarele lor] au săvârșit nelegiuiri și am rânduit Noi un timp pentru nimicirea lor.

[9] Ale popoarelor Ad, Thamud și celelalte

ആയത്ത്: 60

وَإِذۡ قَالَ مُوسَىٰ لِفَتَىٰهُ لَآ أَبۡرَحُ حَتَّىٰٓ أَبۡلُغَ مَجۡمَعَ ٱلۡبَحۡرَيۡنِ أَوۡ أَمۡضِيَ حُقُبٗا

[Adu-ți aminte] când Moise i-a zis slujitorului său: „Nu mă voi opri până ce nu vom ajunge la întâlnirea celor două mări, chiar dacă voi umbla ani îndelungați.”

ആയത്ത്: 61

فَلَمَّا بَلَغَا مَجۡمَعَ بَيۡنِهِمَا نَسِيَا حُوتَهُمَا فَٱتَّخَذَ سَبِيلَهُۥ فِي ٱلۡبَحۡرِ سَرَبٗا

Și când au ajuns ei la întâlnirea lor, au uitat peștele lor și el a apucat nestingherit drumul lui către mare, ca printr-un canal.

ആയത്ത്: 62

فَلَمَّا جَاوَزَا قَالَ لِفَتَىٰهُ ءَاتِنَا غَدَآءَنَا لَقَدۡ لَقِينَا مِن سَفَرِنَا هَٰذَا نَصَبٗا

Și când au trecut ei [de locul acela], i-a zis slujitorului său: „Adu-ne mâncarea, căci ne-a ajuns oboseala din pricina călătoriei noastre.”

ആയത്ത്: 63

قَالَ أَرَءَيۡتَ إِذۡ أَوَيۡنَآ إِلَى ٱلصَّخۡرَةِ فَإِنِّي نَسِيتُ ٱلۡحُوتَ وَمَآ أَنسَىٰنِيهُ إِلَّا ٱلشَّيۡطَٰنُ أَنۡ أَذۡكُرَهُۥۚ وَٱتَّخَذَ سَبِيلَهُۥ فِي ٱلۡبَحۡرِ عَجَبٗا

El i-a răspuns: „Vezi tu, când ne-am adăpostit lângă stâncă? Eu am uitat peștele. Și nu m-a făcut să uit și să nu-ți mai pomenesc de el decât numai Șeitan, iar el a apucat drumul spre mare, într-un mod ciudat.”

ആയത്ത്: 64

قَالَ ذَٰلِكَ مَا كُنَّا نَبۡغِۚ فَٱرۡتَدَّا عَلَىٰٓ ءَاثَارِهِمَا قَصَصٗا

[Moise] a spus: „Acesta este ceea ce căutăm noi.” Și s-au întors după urmele lor.

ആയത്ത്: 65

فَوَجَدَا عَبۡدٗا مِّنۡ عِبَادِنَآ ءَاتَيۡنَٰهُ رَحۡمَةٗ مِّنۡ عِندِنَا وَعَلَّمۡنَٰهُ مِن لَّدُنَّا عِلۡمٗا

Și au găsit ei un rob dintre robii Noștri [al-Khidr], căruia Noi i-am dăruit Îndurare, din partea Noastră, și l-am învățat Știință de la Noi.

ആയത്ത്: 66

قَالَ لَهُۥ مُوسَىٰ هَلۡ أَتَّبِعُكَ عَلَىٰٓ أَن تُعَلِّمَنِ مِمَّا عُلِّمۡتَ رُشۡدٗا

Moise i-a spus: „Pot eu să te urmez, astfel încât să mă înveți din ceea ce tu ai învățat, ca bună călăuzire?”

ആയത്ത്: 67

قَالَ إِنَّكَ لَن تَسۡتَطِيعَ مَعِيَ صَبۡرٗا

I-a răspuns: „Cu adevărat, tu nu vei putea să ai răbdare cu mine!

ആയത്ത്: 68

وَكَيۡفَ تَصۡبِرُ عَلَىٰ مَا لَمۡ تُحِطۡ بِهِۦ خُبۡرٗا

Cum ai putea tu să rabzi ceea ce nu cuprinzi tu cu știința?”

ആയത്ത്: 69

قَالَ سَتَجِدُنِيٓ إِن شَآءَ ٱللَّهُ صَابِرٗا وَلَآ أَعۡصِي لَكَ أَمۡرٗا

[Moise] a spus: „Dacă Allah Voiește, mă vei afla tu răbdător și nu mă voi împotrivi nici uneia dintre poruncile tale.”

ആയത്ത്: 70

قَالَ فَإِنِ ٱتَّبَعۡتَنِي فَلَا تَسۡـَٔلۡنِي عَن شَيۡءٍ حَتَّىٰٓ أُحۡدِثَ لَكَ مِنۡهُ ذِكۡرٗا

El a spus: „Dacă mă urmezi, nu mă întreba despre niciun lucru, câtă vreme nu-ți pomenesc [nu îți explic] nimic despre el .”

ആയത്ത്: 71

فَٱنطَلَقَا حَتَّىٰٓ إِذَا رَكِبَا فِي ٱلسَّفِينَةِ خَرَقَهَاۖ قَالَ أَخَرَقۡتَهَا لِتُغۡرِقَ أَهۡلَهَا لَقَدۡ جِئۡتَ شَيۡـًٔا إِمۡرٗا

Și au purces la drum amândoi. Dar când au urcat pe o corabie, el [al-Khidr] a găurit-o și Moise i-a spus: „Ai găurit-o pentru ca să-i îneci pe oamenii de pe ea? Tu ai săvârșit un lucru foarte rău.”

ആയത്ത്: 72

قَالَ أَلَمۡ أَقُلۡ إِنَّكَ لَن تَسۡتَطِيعَ مَعِيَ صَبۡرٗا

[Al-Khidr] a spus: „Nu am spus eu că tu nu vei putea răbda împreună cu mine?”

ആയത്ത്: 73

قَالَ لَا تُؤَاخِذۡنِي بِمَا نَسِيتُ وَلَا تُرۡهِقۡنِي مِنۡ أَمۡرِي عُسۡرٗا

[Moise] a spus: „Nu mă învinovăți pentru ceea ce am uitat și nu mă împovăra cu prea mare greutate pentru treaba [asta a] mea.”

ആയത്ത്: 74

فَٱنطَلَقَا حَتَّىٰٓ إِذَا لَقِيَا غُلَٰمٗا فَقَتَلَهُۥ قَالَ أَقَتَلۡتَ نَفۡسٗا زَكِيَّةَۢ بِغَيۡرِ نَفۡسٖ لَّقَدۡ جِئۡتَ شَيۡـٔٗا نُّكۡرٗا

Și au pornit ei doi mai departe și au mers până ce s-au întâlnit cu un băiat, pe care el [al-Khidr] l-a ucis. I-a spus atunci [Moise]: „Ai ucis un suflet nevinovat, ce nu a luat niciun suflet! Ai săvârșit un lucru îngrozitor."

ആയത്ത്: 75

۞ قَالَ أَلَمۡ أَقُل لَّكَ إِنَّكَ لَن تَسۡتَطِيعَ مَعِيَ صَبۡرٗا

[Al-Khidr] a spus: „Nu ți-am spus eu că nu vei avea răbdare cu mine?”

ആയത്ത്: 76

قَالَ إِن سَأَلۡتُكَ عَن شَيۡءِۭ بَعۡدَهَا فَلَا تُصَٰحِبۡنِيۖ قَدۡ بَلَغۡتَ مِن لَّدُنِّي عُذۡرٗا

[Moise] a spus: „De te voi mai întreba despre ceva după aceasta, să nu mă mai ții în tovărășia ta! Acum ai dobândit de la mine îngăduința [de a te despărți de mine]."

ആയത്ത്: 77

فَٱنطَلَقَا حَتَّىٰٓ إِذَآ أَتَيَآ أَهۡلَ قَرۡيَةٍ ٱسۡتَطۡعَمَآ أَهۡلَهَا فَأَبَوۡاْ أَن يُضَيِّفُوهُمَا فَوَجَدَا فِيهَا جِدَارٗا يُرِيدُ أَن يَنقَضَّ فَأَقَامَهُۥۖ قَالَ لَوۡ شِئۡتَ لَتَّخَذۡتَ عَلَيۡهِ أَجۡرٗا

Și au pornit mai departe până ce au ajuns la oamenii unei cetăți, de la care au cerut mâncare, însă aceștia nu au dorit să-i ospăteze. Și au găsit în ea un perete ce stătea să se prăbușească, iar el [al-Khidr] l-a îndreptat. Și [atunci] i-a zis [Moise]: „Dacă ai fi voit, ai fi obținut o plată pentru aceasta.”

ആയത്ത്: 78

قَالَ هَٰذَا فِرَاقُ بَيۡنِي وَبَيۡنِكَۚ سَأُنَبِّئُكَ بِتَأۡوِيلِ مَا لَمۡ تَسۡتَطِع عَّلَيۡهِ صَبۡرًا

[Al-Khidr] a spus: „Aceasta este despărțirea între mine și între tine. Însă eu îți voi vesti tâlcuirea celor pentru care tu nu ai avut răbdare.

ആയത്ത്: 79

أَمَّا ٱلسَّفِينَةُ فَكَانَتۡ لِمَسَٰكِينَ يَعۡمَلُونَ فِي ٱلۡبَحۡرِ فَأَرَدتُّ أَنۡ أَعِيبَهَا وَكَانَ وَرَآءَهُم مَّلِكٞ يَأۡخُذُ كُلَّ سَفِينَةٍ غَصۡبٗا

În ceea ce privește corabia, ea era a unor sărmani care lucrau pe mare și eu am voit să o stric, pentru că venea din urma lor un rege care lua toate corăbiile, cu forța.

ആയത്ത്: 80

وَأَمَّا ٱلۡغُلَٰمُ فَكَانَ أَبَوَاهُ مُؤۡمِنَيۡنِ فَخَشِينَآ أَن يُرۡهِقَهُمَا طُغۡيَٰنٗا وَكُفۡرٗا

Cât despre fecior, părinții lui erau dreptcredincioși și ne-a fost teamă ca el să nu le impună lor nelegiuirea și necredința.

ആയത്ത്: 81

فَأَرَدۡنَآ أَن يُبۡدِلَهُمَا رَبُّهُمَا خَيۡرٗا مِّنۡهُ زَكَوٰةٗ وَأَقۡرَبَ رُحۡمٗا

Și am voit ca Domnul lor să le dea în schimb un altul mai curat decât el și mai iubitor [față de ei].

ആയത്ത്: 82

وَأَمَّا ٱلۡجِدَارُ فَكَانَ لِغُلَٰمَيۡنِ يَتِيمَيۡنِ فِي ٱلۡمَدِينَةِ وَكَانَ تَحۡتَهُۥ كَنزٞ لَّهُمَا وَكَانَ أَبُوهُمَا صَٰلِحٗا فَأَرَادَ رَبُّكَ أَن يَبۡلُغَآ أَشُدَّهُمَا وَيَسۡتَخۡرِجَا كَنزَهُمَا رَحۡمَةٗ مِّن رَّبِّكَۚ وَمَا فَعَلۡتُهُۥ عَنۡ أَمۡرِيۚ ذَٰلِكَ تَأۡوِيلُ مَا لَمۡ تَسۡطِع عَّلَيۡهِ صَبۡرٗا

În ceea ce privește peretele, el aparținea la doi copii orfani din acest oraș, iar sub el se afla o comoară pentru ei, iar tatăl lor a fost un om cuvios. Și Domnul tău a Voit ca atunci când ei vor ajunge la vârsta bărbăției să-și scoată comoara lor [ei înșiși], ca Milă de la Domnul tău. Și nu am făcut-o după socotința mea. Aceasta este tâlcuirea celor pentru care nu ai putut să fii cu răbdare.”

ആയത്ത്: 83

وَيَسۡـَٔلُونَكَ عَن ذِي ٱلۡقَرۡنَيۡنِۖ قُلۡ سَأَتۡلُواْ عَلَيۡكُم مِّنۡهُ ذِكۡرًا

Ei te întreabă [o, Mohammed] despre Dhu-l-Qarnayn. Spune: „Vă voi pomeni vouă ceva despre el.”

ആയത്ത്: 84

إِنَّا مَكَّنَّا لَهُۥ فِي ٱلۡأَرۡضِ وَءَاتَيۡنَٰهُ مِن كُلِّ شَيۡءٖ سَبَبٗا

Cu adevărat, Noi am întărit puterea lui pe Pământ și i-am dat lui căile și mijloacele pentru toate lucrurile.

ആയത്ത്: 85

فَأَتۡبَعَ سَبَبًا

Și a urmat el astfel o cale

ആയത്ത്: 86

حَتَّىٰٓ إِذَا بَلَغَ مَغۡرِبَ ٱلشَّمۡسِ وَجَدَهَا تَغۡرُبُ فِي عَيۡنٍ حَمِئَةٖ وَوَجَدَ عِندَهَا قَوۡمٗاۖ قُلۡنَا يَٰذَا ٱلۡقَرۡنَيۡنِ إِمَّآ أَن تُعَذِّبَ وَإِمَّآ أَن تَتَّخِذَ فِيهِمۡ حُسۡنٗا

Până când a ajuns la locul unde apune Soarele [la Vest], l-a găsit [ca și cum] ar apune într-un izvor noroios și a găsit lângă el un popor. Și Noi i-am zis: „O, Dhu-l-Qarnayn! Fie îi pedepsești, fie te vei arăta binevoitor față de ei.”

ആയത്ത്: 87

قَالَ أَمَّا مَن ظَلَمَ فَسَوۡفَ نُعَذِّبُهُۥ ثُمَّ يُرَدُّ إِلَىٰ رَبِّهِۦ فَيُعَذِّبُهُۥ عَذَابٗا نُّكۡرٗا

El a răspuns: „Cât despre cel care este nelegiuit, pe acela îl vom pedepsi. Apoi el se va întoarce la Domnul său și El o să-l pedepsească asemenea cu un chin aspru [Focul Iadului].

ആയത്ത്: 88

وَأَمَّا مَنۡ ءَامَنَ وَعَمِلَ صَٰلِحٗا فَلَهُۥ جَزَآءً ٱلۡحُسۡنَىٰۖ وَسَنَقُولُ لَهُۥ مِنۡ أَمۡرِنَا يُسۡرٗا

Însă cel care crede și săvârșește bine va avea parte de cea mai frumoasă răsplată [Paradisul] și noi [Dhu-l-Qarnayn] lui îi vom da porunci ușoare.”

ആയത്ത്: 89

ثُمَّ أَتۡبَعَ سَبَبًا

Apoi el a purces pe o [altă] cale

ആയത്ത്: 90

حَتَّىٰٓ إِذَا بَلَغَ مَطۡلِعَ ٱلشَّمۡسِ وَجَدَهَا تَطۡلُعُ عَلَىٰ قَوۡمٖ لَّمۡ نَجۡعَل لَّهُم مِّن دُونِهَا سِتۡرٗا

Până când a ajuns la locul unde răsare Soarele [la est], a aflat că el răsare peste un popor [de oameni] căruia Noi nu le-am dat niciun scut [cu care să se apere] de el.

ആയത്ത്: 91

كَذَٰلِكَۖ وَقَدۡ أَحَطۡنَا بِمَا لَدَيۡهِ خُبۡرٗا

Așa a fost^[10], iar Noi am cuprins cu Știința Noastră tot ceea ce ținea de el.

[10] Chestiunea cu Dhul-Qarnayn

ആയത്ത്: 92

ثُمَّ أَتۡبَعَ سَبَبًا

Apoi el a urmat [o altă] cale

ആയത്ത്: 93

حَتَّىٰٓ إِذَا بَلَغَ بَيۡنَ ٱلسَّدَّيۡنِ وَجَدَ مِن دُونِهِمَا قَوۡمٗا لَّا يَكَادُونَ يَفۡقَهُونَ قَوۡلٗا

Până când a ajuns între cei doi munți, a găsit dincolo de ei un popor care cu greu înțelegeau vorba sa

ആയത്ത്: 94

قَالُواْ يَٰذَا ٱلۡقَرۡنَيۡنِ إِنَّ يَأۡجُوجَ وَمَأۡجُوجَ مُفۡسِدُونَ فِي ٱلۡأَرۡضِ فَهَلۡ نَجۡعَلُ لَكَ خَرۡجًا عَلَىٰٓ أَن تَجۡعَلَ بَيۡنَنَا وَبَيۡنَهُمۡ سَدّٗا

Și au spus ei: „O, Dhu-l-Qarnayn, cu adevărat Yagog și Magog^[11] fac stricăciune pe Pământ. Putem noi să-ți dăm ție un tribut pentru ca tu să ridici o stavilă între noi și între ei?”

[11] Triburi sălbatice care au distrus părți mari din Asia centrală, făcând tot felul de atrocități

ആയത്ത്: 95

قَالَ مَا مَكَّنِّي فِيهِ رَبِّي خَيۡرٞ فَأَعِينُونِي بِقُوَّةٍ أَجۡعَلۡ بَيۡنَكُمۡ وَبَيۡنَهُمۡ رَدۡمًا

El a spus: „Cele cu care m-a înzestrat Domnul meu sunt mai bune [decât tributul vostru]! Așadar, ajutați-mă cu puterea [voastră] și eu voi înălța o stavilă între voi și între ei!

ആയത്ത്: 96

ءَاتُونِي زُبَرَ ٱلۡحَدِيدِۖ حَتَّىٰٓ إِذَا سَاوَىٰ بَيۡنَ ٱلصَّدَفَيۡنِ قَالَ ٱنفُخُواْۖ حَتَّىٰٓ إِذَا جَعَلَهُۥ نَارٗا قَالَ ءَاتُونِيٓ أُفۡرِغۡ عَلَيۡهِ قِطۡرٗا

Aduceți-mi bucăți de fier” - până când a umplut deschizătura dintre cei doi munți, a spus: „Suflați! [cu burduful]” Apoi, când s-a făcut văpaie, a zis: „Aduceți-mi să torn peste el aramă topită.”

ആയത്ത്: 97

فَمَا ٱسۡطَٰعُوٓاْ أَن يَظۡهَرُوهُ وَمَا ٱسۡتَطَٰعُواْ لَهُۥ نَقۡبٗا

Astfel n-au mai putut ei [Yagog și Magog] să se cațăre pe el, nici n-au mai putut să-l străpungă.

ആയത്ത്: 98

قَالَ هَٰذَا رَحۡمَةٞ مِّن رَّبِّيۖ فَإِذَا جَآءَ وَعۡدُ رَبِّي جَعَلَهُۥ دَكَّآءَۖ وَكَانَ وَعۡدُ رَبِّي حَقّٗا

[Dhu-l-Qarnayn] a spus: „Aceasta este Îndurare de la Domnul meu. Însă când va veni Făgăduința Domnului meu^[12], îl va face pe el una cu Pământul, iar Făgăduința Domnului meu este Adevărată.”

[12] Ora Învierii

ആയത്ത്: 99

۞ وَتَرَكۡنَا بَعۡضَهُمۡ يَوۡمَئِذٖ يَمُوجُ فِي بَعۡضٖۖ وَنُفِخَ فِي ٱلصُّورِ فَجَمَعۡنَٰهُمۡ جَمۡعٗا

Și în Ziua^[13] aceea, îi vom lăsa să se ridice ca valurile unii peste alții și se va sufla în Trâmbiță și-i vom aduna pe toți.

[13] Ziua în care barajul va fi distrus

ആയത്ത്: 100

وَعَرَضۡنَا جَهَنَّمَ يَوۡمَئِذٖ لِّلۡكَٰفِرِينَ عَرۡضًا

Și în Ziua aceea le vom înfățișa Noi Iadul de aproape necredincioșilor,

ആയത്ത്: 101

ٱلَّذِينَ كَانَتۡ أَعۡيُنُهُمۡ فِي غِطَآءٍ عَن ذِكۡرِي وَكَانُواْ لَا يَسۡتَطِيعُونَ سَمۡعًا

Ai căror ochi au fost acoperiți cu un văl care-i împiedica să-și amintească de Mine și care nu puteau nici auzi^[14].

[14] Au refuzat să asculte Coranul sau să îl înțeleagă

ആയത്ത്: 102

أَفَحَسِبَ ٱلَّذِينَ كَفَرُوٓاْ أَن يَتَّخِذُواْ عِبَادِي مِن دُونِيٓ أَوۡلِيَآءَۚ إِنَّآ أَعۡتَدۡنَا جَهَنَّمَ لِلۡكَٰفِرِينَ نُزُلٗا

Oare își închipuie cei care nu cred că-i vor putea lua pe robii Mei ca ocrotitori în locul Meu? Noi am pregătit Iadul ca sălaș pentru necredincioși.

ആയത്ത്: 103

قُلۡ هَلۡ نُنَبِّئُكُم بِٱلۡأَخۡسَرِينَ أَعۡمَٰلًا

Spune [o, Mohammed]: „Voiți să vă Vestim Noi cine sunt cei care vor avea cel mai mult de pierdut din faptele lor?

ആയത്ത്: 104

ٱلَّذِينَ ضَلَّ سَعۡيُهُمۡ فِي ٱلۡحَيَوٰةِ ٱلدُّنۡيَا وَهُمۡ يَحۡسَبُونَ أَنَّهُمۡ يُحۡسِنُونَ صُنۡعًا

Cei a căror râvnă în această lume este rătăcită, în vreme ce ei își închipuie că fac bine.”

ആയത്ത്: 105

أُوْلَٰٓئِكَ ٱلَّذِينَ كَفَرُواْ بِـَٔايَٰتِ رَبِّهِمۡ وَلِقَآئِهِۦ فَحَبِطَتۡ أَعۡمَٰلُهُمۡ فَلَا نُقِيمُ لَهُمۡ يَوۡمَ ٱلۡقِيَٰمَةِ وَزۡنٗا

Aceia sunt cei care nu au crezut în Versetele Domnului lor și în întâlnirea cu El, iar faptele lor au fost în deșert. Și nu le vom da lor în Ziua Învierii nicio greutate [importanță].

ആയത്ത്: 106

ذَٰلِكَ جَزَآؤُهُمۡ جَهَنَّمُ بِمَا كَفَرُواْ وَٱتَّخَذُوٓاْ ءَايَٰتِي وَرُسُلِي هُزُوًا

Astfel, răsplata acestora va fi Iadul, pentru că nu au crezut și au luat semnele Mele și pe Trimișii Mei în derâdere!

ആയത്ത്: 107

إِنَّ ٱلَّذِينَ ءَامَنُواْ وَعَمِلُواْ ٱلصَّٰلِحَٰتِ كَانَتۡ لَهُمۡ جَنَّٰتُ ٱلۡفِرۡدَوۡسِ نُزُلًا

Însă aceia care cred și împlinesc fapte bune vor avea ca sălaș grădinile Firdausului^[15]

[15] Cel mai înalt nivel al Paradisului

ആയത്ത്: 108

خَٰلِدِينَ فِيهَا لَا يَبۡغُونَ عَنۡهَا حِوَلٗا

Și în veci vor petrece în ele și nu vor dori nicio schimbare.

ആയത്ത്: 109

قُل لَّوۡ كَانَ ٱلۡبَحۡرُ مِدَادٗا لِّكَلِمَٰتِ رَبِّي لَنَفِدَ ٱلۡبَحۡرُ قَبۡلَ أَن تَنفَدَ كَلِمَٰتُ رَبِّي وَلَوۡ جِئۡنَا بِمِثۡلِهِۦ مَدَدٗا

Spune: „Dacă marea ar fi cerneală pentru [scrierea] Cuvintelor Domnului meu, marea s-ar isprăvi înainte de a se isprăvi Cuvintele Domnului meu, chiar dacă i-am aduce spre ajutor o [altă mare] asemenea ei.”

ആയത്ത്: 110

قُلۡ إِنَّمَآ أَنَا۠ بَشَرٞ مِّثۡلُكُمۡ يُوحَىٰٓ إِلَيَّ أَنَّمَآ إِلَٰهُكُمۡ إِلَٰهٞ وَٰحِدٞۖ فَمَن كَانَ يَرۡجُواْ لِقَآءَ رَبِّهِۦ فَلۡيَعۡمَلۡ عَمَلٗا صَٰلِحٗا وَلَا يُشۡرِكۡ بِعِبَادَةِ رَبِّهِۦٓ أَحَدَۢا

Spune: „Ci eu sunt doar un om, ca și voi! Și mi s-a revelat mie că Domnul vostru este un Domn Unic! Acela care nădăjduiește să-L întâlnească pe Domnul său să săvârșească fapte bune și să nu asocieze pe nimeni altcineva la adorarea Domnului său.”