ការបកប្រែអត្ថន័យ អាយ៉ាត់ 97 ជំពូក​ អាន់នីសាក - ការបកប្រែជាភាសារ៉ូម៉ានី - Islam4ro.com - សព្វវចនាធិប្បាយនៃគម្ពីគួរអាន

អាយ៉ាត់: 97

إِنَّ ٱلَّذِينَ تَوَفَّىٰهُمُ ٱلۡمَلَٰٓئِكَةُ ظَالِمِيٓ أَنفُسِهِمۡ قَالُواْ فِيمَ كُنتُمۡۖ قَالُواْ كُنَّا مُسۡتَضۡعَفِينَ فِي ٱلۡأَرۡضِۚ قَالُوٓاْ أَلَمۡ تَكُنۡ أَرۡضُ ٱللَّهِ وَٰسِعَةٗ فَتُهَاجِرُواْ فِيهَاۚ فَأُوْلَٰٓئِكَ مَأۡوَىٰهُمۡ جَهَنَّمُۖ وَسَآءَتۡ مَصِيرًا

Cu adevărat, când Îngerii iau sufletele celor care au fost nedrepți cu ei înșiși^[43], le spun lor: „În ce condiție v-ați aflat?” Ei vor răspunde: „Noi am fost asupriți.” Atunci [Îngerii] vor spune: „Nu a fost pământul lui Allah destul de larg pentru ca voi să plecați în lume?” Adăpostul acestora este Iadul - și ce soartă rea.

[43] Prin a prefera să stea printre necredincioși, într-un mediu în care un musulman nu își poate practica religia în mod liber, deși are mijloacele pentru a emigra